- defiléu
- s. n.(sil. -leu), art. defiléul; pl. defiléuri
Dictionar Ortografic al Limbii Române Pentru Elevi. 2013.
defiléu
Look at other dictionaries:
defileu — DEFILÉU, defileuri, s.n. Vale transversală îngustă, adâncă şi lungă, cu versanţi abrupţi, săpată de o apă curgătoare în regiunile muntoase. – Din fr. défilé. Trimis de RACAI, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 DEFILÉU s. v. chei. Trimis de siveco, 13.09 … Dicționar Român
strungă — STRÚNGĂ, strungi, s.f. 1. Loc (spaţiu) îngrădit la stână, unde se mulg oile; p. restr. deschizătură, portiţă îngustă făcută în acest loc, prin care trec oile una câte una la muls. ♦ p. gener. Loc îngust de trecere. ♦ (Pop) Trecătoare (pas)… … Dicționar Român
cheie — CHÉIE, chei, s.f. 1. Obiect de metal care serveşte la încuierea sau descuierea unei broaşte sau a unui lacăt. ♢ loc. adj. şi adv. La cheie = (despre locuinţe, uzine etc.) (care este) complet finisat, bun pentru a fi dat în folosinţă. ♢ expr. A… … Dicționar Român
pas — PAS1 interj. Cuvânt folosit de un jucător de cărţi pentru a arăta că nu vrea sau nu poate să deschidă jocul, să participe la joc (în turul respectiv). – Din fr. [je] passe. Trimis de valeriu, 05.01.2008. Sursa: DEX 98 PAS2, pasuri, s.n. 1. Drum … Dicționar Român
strâmt — STRÂMT, Ă, strâmţi, te, adj., s.n. I. adj. 1. Care nu este (destul de) larg sau (de) lat; îngust. 2. Care nu este (suficient de) încăpător, în care nu încape mult. 3. fig. Lipsit de măreţie sau de amploare; mărginit, redus, meschin; lipsit de… … Dicționar Român
defilírati — defilíra|ti (∅) dv. 〈prez. defìlīrām, pril. sad. ajūći, pril. pr. āvši, gl. im. ānje〉 1. {{001f}}proći/prolaziti pred kim u organiziranom redu u znak počasti i sl.; ići u defileu, hodati u mimohodu 2. {{001f}}pren. nastupiti/nastupati,… … Veliki rječnik hrvatskoga jezika
cap — CAP1, (I, III) capete, s.n., (II) capi, s.m. I. s.n. 1. Extremitatea superioară a corpului omenesc sau cea anterioară a animalelor, unde se află creierul, principalele organe de simţ şi orificiul bucal. ♢ loc. adv. Din cap până n picioare = de… … Dicționar Român
chei — CHEI, cheiuri, s.n. 1. Construcţie amenajată într un port pentru acostarea, încărcarea şi descărcarea vapoarelor, servind, totodată, la consolidarea malului şi la apărarea acestuia de acţiunea apelor; p. ext. stradă de a lungul şi la marginea… … Dicționar Român
cleanţ — cleanţ, cleánţuri şi clénţe, s.n. (reg.) 1. strâmtoare între dealuri cu drumuri tăiate în stâncă; trecătoare, prihod, priod. 2. picior de deal. 3. stâncă prăpăstioasă, râpă stâncoasă, stâncă ascuţită; ştean, janţ, căţin. Trimis de blaurb,… … Dicționar Român
debuşeu — DEBUŞÉU, debuşeuri, s.n. 1. Piaţă pe care producătorii îşi pot desface produsele uşor şi în mari cantităţi. 2. (În sintagma) Debuşeul podului = debitul maxim de apă care poate curge pe sub un pod, astfel încât, de la nivelul apei până la partea… … Dicționar Român
